Proiect procuror Panait

Blogul unui procuror care n-a fost sa fie.

Cat ne costa procurorii anticoruptie? Costuri si eficienta in activitatea DNA. Partea a II-a

Posted by procurorpanait pe Aprilie 27, 2008

Rezumat: Activitatea DNA in perioada 2003-2007 a constat in 9.816 cauze de solutionat, in care au fost intocmite 720 rechizitorii. Intr-unul din 10 dosare DNA a primit solutii nefavorabile din partea instantelor judecatoresti. Numarul cauzelor nesolutionate anual este semnificativ. Incarcatura pe fiecare procuror DNA este mult disproportionata fata de incarcatura din sistemul obisnuit de parchete. In medie, in cei 5 ani de existenta a DNA, fiecare procuror apartinand acestei structuri a solutionat 1,35 dosare pe luna de activitate si a intocmit un rechizitoriu odata la 435 de zile de activitate.

3. Volum de activitate al DNA

3.1. Activitatea detaliata pe ani

In primul an de activitate propriu-zisa, 2003, PNA inregistreaza un numar de 2.229 cauze de solutionat, reprezentand plangeri penale, sesizari din oficiu si alte plangeri potrivit art 222 cod procedura penala. Dintre acestea pana la sfarsitul anului PNA finalizeaza prin rechizitoriu, act de sesizare a instantelor si de trimitere in judecata a inculpatilor, un numar de 146 cauze, reprezantand doar 6,55% din numarul total al cauzelor. 805 cauze sunt solutii de netrimitere in judecata, adica se finalizeaza prin acte de neincepere urmarire penala (NUP), sau de scoatere de sub urmarire penala (SUP). In cursul aceluaisi an, in dosarele instrumentate de PNA se pronunta un numar de 22 condamnari definitive de catre instantele judecatoresti. Nu exista hotarari judecatoresti de achitare sau de restituire la parchet pentru refacerea urmaririi penale sau alt motiv. Un numar de 715 cauze raman restante, fiind nesolutionate si constituind stoc preluat in 2004.

In 2004, din totalul de 2.450 de cauze de solutionat, PNA-ul finalizeaza prin rechizitoriu 6,89% (169 dosare), dispune 48,85% solutii de netrimitere in judecata (1197 dosare), ramanand cu 24,85% (609 dosare) nesolutionate. Instantele pronunta, in dosarele cu care au fost sesizate de PNA in 2003 si 2004 un numar de 73 condamnari definitive. Apar si primele solutii negative, inregistrandu-se o achitare intr-un dosar si 2 cazuri de restituire.

In 2005, se inregistreaza o scadere usoara a cauzelor de solutionat (2314) si o scadere semnificativa a numarului de cauze finalizate prin rechizitoriu (doar 4,79% din numarul total de cauze). In schimb, creste semnificativ fata de anii precedenti ponderea solutiilor de netrimitere in judecata (65,77% din numarul total de cauze). Cresc de asemenea numarul solutiilor nefavorbaile pronuntate de instante: 5 achitari definitive si 4 restituiri defintive. Se inregistreaza de asemenea un numar de 73 de condamnari, pe rechizitorii finalizate atat in 2005, cat si in 2004.

In 2006, din 2615 dosare de solutionat, noul DNA finalizeaza prin rechizitoriu 127 dosare (4,85%), in 1506 dosare emite solutii de netrimitere in judecata (57,59%), in timp ce 1106 dosare raman nesolutionate, reprezentand nu mai putin de 42,29% din numarul total al cauzelor. Se pronunta cate 2 achitari si restituiri definitive si 80 de condamnari, de asemenea ramase definitive.

In 2007, volumul dosarelor de solutionat ajunge la 3319 (din care 1106 dosare nesolutionate in anul precedent), se emit 167 rechizitorii (5,03%), se dau 1903 solutii de netrimitere in judecata (57,33%) si raman restante, adica nesolutionate, un numar de 1249 dosare (37,63%). Instantele pronunta un numar record de achitari definitive (in 23 de dosare), in timp ce numarul solutiilor de condamnare definitive scade la 63.

An

Total cauze

Rechizitorii

Netrimitere in judecata

Cauze nesolutionate

Achitari

Restituiri

Condamnari

2003

2229

146

805

715

0

0

22

2004

2450

169

1197

609

1

2

73

2005

2314

111

1522

681

5

4

73

2006

2615

127

1506

1106

2

2

80

2007

3319

167

1903

1249

23

1

63

3.2. Sinteza activitatii 2003-2007

In toata perioada de existenta si functionare efectiva de 5 ani (2003-2007) actuala DNA a avut de solutionat un numar de 12.927 dosare, din care 3.111 dosare sunt preluate si rulate din anii precedenti, doar 9.816 cauze fiind astfel sesizari nou inregistrate.

A intocmit in toti cei 5 ani 720 de rechizitorii, ceea ce reprezinta 7,33% din numarul plangerilor cu care a fost sesizata si a pronuntat 6.933 solutii de netrimitere in judecata (70,62% din numarul de cauze inregistrate). Din numarul total al cauzelor finalizate prin rechizitoriu a primit in instante 31 solutii de achitare definitive si 9 solutii de restituire, precum si un numar de 311 condamnari defintive.

Raportat la numarul de dosare in care s-au pronutat hotarari judecatoresti defintive, solutiile de achitare si restituire reprezinta laolalta 11,39%; altfel spus, intr-unul din 10 dosare instrumentate de DNA si inaintate instantelor de judecata s-au pronuntat solutii de achitare sau restituire.

3.3. Dosare nesolutionate

Pe toti anii se inregistreaza o pondere importanta a dosarelor ramase nesolutionate si care conduc astfel, prin rulajul lor in anul urmator, la incarcarea artificiala a volumului de activitate.

Anul

Ponderea dosarelor nesolutionate

2003

32,07%

2004

24,85%

2005

29,42%

2006

42,29%

2007

37,63%

4. Incarcatura pe procuror.

Raportarea volumului de activitate la numarul de procurori aflati efectiv in schema DNA, atat in structura centrala cat si structura teritoriala, releva gradul de incarcare individuala a acestora, fiind un prim indicator pentru eficienta institutiei.

Astfel, in 2003 fiecare procuror al DNA a avut de solutionat in medie cate 24,49 dosare pe an, din care a solutionat, prin rechizitoriu sau solutie de netrimitere in judecata in medie un numar de 10, 45 dosare. In medie, un procuror DNA a intocmit in 2003 un numar de 1,60 rechizitorii pe an.

In 2004, incarcatura a fost de 22,27 dosare de solutionat, fiecare procuror solutionand efectiv, in medie, 12,41 dosare pe an. A intocmit 1,53 rechizitorii pe an.

In 2005, un procuror a avut 20,84 dosare de solutionat, din care a solutionat 14,71 dosare pe an si a intocmit 1,00 rechizitorii.

In 2006, un procuror a avut 22,16 dosare de solutionat, a solutionat 13,83 dosare si a intocmit 1,07 rechizitorii.

In 2007, incarcatura a fost de 26,55 dosare de solutionat pe procuror, a solutionat 16,56 si a intocmit 1,33 rechizitorii pe an.

Calculat la perioada efectiva de munca (magistratii au un concediu legal de odihna de 35 de zile lucratoare) rezulta ca in medie, in cei 5 ani de existenta a DNA, fiecare procuror apartinand acestei structuri a solutionat 1,35 dosare pe luna de activitate, din care a intocmit un rechizitoriu odata la 435 de zile de activitate.

Pentru comparatie, in 2005, cei 1896 procurori din Ministerul Public (parchetele de pe langa judecatorii, tribunale si Inalta Curte de Casatie si Justitie, inclusiv DIICOT) au avut de solutionat 350.850 de dosare, din care 44.023 au fost solutionate prin rechizitoriu. Scazand activitatea proprie DNA, rezulta ca fiecare procuror din structura parchetelor obisnuite a avut de solutionat pe an un numar de 183,82 dosare ( de peste 9 ori mai mult decat un procuror DNA) si a intocmit 23,16 rechizitorii (de exact 23,16 ori mai mult). Mentionam ca datele sunt orientative, din considerente pur statistice fiind avuti in vedere toti procurorii aflati in schema parchetelor, desi doar o parte din acestia efectueaza activitate operativa, astfel incat situatia incarcaturii reale din parchete este mult mai grava.

In 2006, un numar de 1949 au solutionat 373.906 cauze, dintre care 39.995 prin rechizitoriu. Unui procuror i-a revenit in medie (prin scaderea activitatii proprii DNA) 190,50 cauze solutionate pe an, respectiv 20,45 solutionate prin rechizitoriu.

In 2007, 2153 procurori au solutionat 462.397 cauze la nivel national, din care 36.820 prin rechizitoriu, ceea ce reprezinta o medie de 213,22 cauze solutionate de fiecare procuror, respectiv 17,95 prin rechizitoriu.

Diferentele sunt evidentiate in urmatorul tabel:

An

Media de dosare solutionate an/procuror DNA

Media de dosare solutionate an/procuror MP

Media rechizitorii intocmite an/procuror DNA

Media rechizitorii intocmite an/procuror MP

2005

20,84

183,82

1,00

23,16

2006

22,16

190,50

1,07

20,45

2007

26,55

213,22

1,33

17,95

Urmeaza in Partea a III-a: Analiza financiara a activitatii DNA. Evolutia bugetului alocat institutiei. Cat costa un dosar finalizat de DNA prin rechizitoriu sau printr-o solutie de netrimitere in judecata. Cat costa activitatea unui procuror DNA.
Anunțuri

20 răspunsuri to “Cat ne costa procurorii anticoruptie? Costuri si eficienta in activitatea DNA. Partea a II-a”

  1. cristian said

    pur si simplu stupefiant! ramai fara cuvinte…

  2. Ion said

    Stupefiant rezultat.
    Cu toata corectia pe care ponderarea „greutatii” dosarului ar aduce-o, ineficienta DNA este clara.

    asteptam evaluarea dpdv al costurilor, ca sa avem imaginea completa.

    presupun ca, din nou, vom avea diferente de ordin de marime…

    restul, este tacerea instrumentului politic denumit DNA…

  3. PETRISOR SOCOL said

    Felicitari pentru articol. Am vazut ca si in presa se vorbeste de blogul tau. Numai bine 😉

  4. Gandul
    ACTUALITATEA – 30 aprilie 2008,
    „Bilanţ” Atac virtual chiar în prima zi de Paşte

    DNA, acuzată cu cifre că plimbă dosarele
    de Gabriela ŞTEFAN, Ramona LICĂ | 30 APRILIE 2008

    Record: un procuror DNA „a produs” un rechizitoriu la 435 de zile
    Instituţia condusă de Daniel Morar susţine că importantă este calitatea, nu cantitatea.

    Suplimentar vrem sa subliniem ca intr-adevar pana in momentul de fata nu am facut decat sa ne referim strict la cifre. Nimeni nu contesta gradul de dificultate peste medie al dosarelor DNA. Vom avea destul timp insa sa facem si o analiza calitativa a activitatii DNA. Sa spunem ca deocamdata suntem la cea cantitativa. De ce n-au putut contrazice cifrele e simplu: sunt propriile lor date, aflate de multa vreme la liber pe internet. De asemenea, bineinteles ca importanta este calitatea (!), asta e deja un truism cam desumflat.

  5. cristian said

    o fi dificultatea peste medie, dar si pregatirea celor din DNA, logistica, salarizarea etc. sunt peste medie. ma rog, la partea cu pregatirea s-ar putea sa gresesc. dar cand ai in spate ditai echipa de specialisti, aparatura meseriasa de interceptare (ca asta e de baza) si fonduri care nu se mai termina, e de asteptat sa fii un pic mai operativ. ca unui procuror „obisnuit” nu-i gaseste nimeni scuze daca nu e operativ, chiar daca face sute de rechizitorii pe an, multe cu complexitate peste medie.

  6. arabu said

    Imi place cum te autolauzi blogule.Si cu cine .Te-a preluat Gabi Stefan de la Gandul…dupa trei zile.. :)) Singura. Anul acesta au plecat doi reporteri de la Gandul pentru ca le-au taiat articole de la publicare.In rest nu te prea baga nimeni in seama.
    Cristi Danilet ti-a dat-o si el.Si tu l-ai luat cu ”sa lasam emotiile .. vreau dezbateri stiintifice”.
    Auzi , „Cristian” si „Ion” cine sunt tot tu? :))
    Esti jenant

  7. cristian said

    vad ca e f greu de priceput rostul acestui blog. daca nu admiti porcaieli intre comentatori sau nu te citeaza toata presa, nu esti interesant. daca incerci sa initiezi o dezbatere civilizata, esti jenant. mai bine iti spui arabu, casapu sau mai stiu eu cum si iti dai cu parerea pe niste chestiuni pe care nu prea le intelegi. discutia privea de fapt aspecte de cert interes public, iar scopul ei nu era publicitar. cel putin asta am inteles eu.

  8. arabu said

    Esti putin nervos , blogule Cristian? Auzi , daca scopul blogului nu este publicitar de ce ai indicat faptul ca te-a preluat ” Gandul” ? Nu ca sa dai senzatia ca esti citit de presa centrala ?
    Eu te urmaresc cu mare atentie ( chiar daca nu-ti convine ) si pot sa -ti spun ca informatiile tale sunt de fapt statistici ale PICCJ publicate oficial de-a lungul timpului. Esti simpatic cum incerci sa inventezi apa calda.
    Doresti dezbatere civilizata? Numai sa poti , ca deocamdata ai pronuntat doar cuvinte academice gen „uluitor ” „stupefiant” .Saracia limbajului tau este aidoma suporterilor de pe stadion.
    H

  9. arabu said

    Hai uimeste-ma cu stiinta ta .Te rog Vreau sa invat!

  10. cristian said

    cred ca se doreste mutarea dezbaterii pe stadion. dupa cum am mai spus, nu cred ca asta e scopul blogului. cine nu vrea sa participe la discutie pe tema propusa de proprietari, ci sa arunce soparle, are la indemana alte bloguri. nu vreau sa uimesc pe nimeni, nici cu stiinta, nici cu limbajul. vreau doar sa particip la o dezbatere initiata de oameni din sistem, pe probleme ale sistemului. nu am nimic personal cu alti comentatori, iar reactii de genul celei de mai sus nu sunt decat o pierdere de timp.

  11. Intr-adevar, absolut toate informatiile folosite sunt statistici publice, accesibile pe internet. Nu sunt statistici ale PICCJ ci ale DNA (www.pna.ro). Singura noastra contributie a fost sintetizarea lor si identificarea unor criterii de aditionare pentru ca indicatorii statistici oferiti sa fie cat mai expresivi. Nu stiu ce legatura are PICCJ-ul aici, mai ales daca va pretindeti atat de cunoscator. Cam toate rapoartele anuale de activitate ale DNA-ului sunt extrem de trimfaliste si e nevoie de putin efort interogativ pentru a discerne datele statistice cu adevarat relevante. Credeam ca am precizat de altfel acest lucru.

    Ca unul din autorii blogului vreau sa mai precizez ca desi nu voi cenzura mesajele care ma privesc pe mine sau postarile blogului, nu vom accepta replici jignitoare fata de ceilalti cititori. Fiecare are dreptul la o parere, iar noi suntem primii care sustinem asta. Daca insa aveti ceva de obiectat va rog sa o faceti la obiect, cu referire la postari sau la afirmatiile sustinute de noi. Este absolut necivilizat ca intr-o modalitate sau alta sa agresati ceilalati cititori, mai mult sau mai putin „atenti” decat dvs.

    Intrucat nu stiu care este obiectul provocarii pe care i-ati adresat-o d-lui Cristian, dar in ce ne priveste dorim sa incurajam orice dezbatere va invit public sa ne oferiti un punct de vedere al dvs. asupra temei discutate de noi. Pentru a nu exista bariere de intelegere, odata in plus precizez ca am abordat subiectul doar din perspectiva statisticii, care in sine nu poate sta decat la baza unei analize cantitative, nu calitative. DNA-ul din pacate s-a transformat in timp intr-un subiect tabu, iar atat sustinatorii cat si detractorii au folosit exclusiv argumente emotionale, circumstantiale, mai direct sau nu influentate de discursul politic. Haideti sa dezbracam subiectul de aura mitica si sa purtam o discutie la rece.

    Deci, va pun la dispozitie tot spatiul de care aveti nevoie si imi dau cuvantul ca, in masura in care textul dvs. va fi unul civilizat, il voi publica pe blog indiferent de tezele sustinute.

  12. arabu said

    Daca doresti un subiect interesant ti-l dau eu.
    Piccj are 157 de procurori iar DNA 117.Nu stim cati dintre acestia lucreaza operativ atat intr-una cat si din cealalta institutie.
    De ce nu o analiza financiara si a sumelor de bani alocate PICCJ. Si a rezultatelor acestei institutii.Mai ales a rezultatelor.
    De ce nu o analiza a bugetului CSM. Si a modului in care serveste intereselor justitiei.
    De ce nu o analiza a bugetului INM.Si a slabei calitati a absolventilor acestei institutii.
    Revenind la PICCJ si la cei 157 de procurori , care sunt performantele acestei institutii?
    PCA Bucuresti are si el 37 de procurori , mai mult decat structura centrala a DNA sau a DIICOT.
    Care este bugetul PCA Bucuresti si care sunt performantele?
    DNA este neperformant. Bun. Comparativ cu cine?
    Cum si de ce a aparut DNA-ul si DIICOT-ul? Hai sa ne amintim.Tocmai datorita faptului ca structurile Bucurestene mai sus aratate sacpasera fenomenul complet de sub control si asta daca au avut controlul vreodata.
    Strada acum este sigura datorita DIICOT-ului si fraudele s-au diminuat in cifre absolute datorita DNA-ului.
    Bun , nu ne place, le desfiintam ca inghit prea multi bani. OK. Cine le ia locul?
    Cei care in statisticile tale au 100 rechizitorii pe an/om reprezentand furturi de biciclete , tamponari in cartier sau batai prin baruri?Sunt tocmai cei ce nu facusera fata in 2002 cand au aparut cele doua structuri.
    Se poate reveni si la aceasta situatie desigur.Poti desfiinta orice pe lumea asta dar ca sa fie un gest inteligent trebuie sa pui ceva in loc.

  13. Perfect adevarat, este un subiect excelent de analiza dar si o intreprindere care poate fi dusa cu dificultate de 4 oameni. Tocmai de aceea ideile cititorilor nostri sunt extrem de utile. Asta cu atat mai mult cu cat informatiile pertinente lipsesc, fiind bine tinute sub cheie de institutiile cu pricina. Analiza eficientei unei institutii trebuie facuta nu prin raportare la institutii similare decedate si nici macar prin raportare la altele existente, ci prin raportare la asteptarile societatii de la ea. Si, iarasi sunt nevoit sa repet, fara patima politica. Nu am abordat oportunitatea functionarii separate a unei structuri din cadrul PICCJ (pentru ca asta e DNA) pentru simplul considerent ca am fi esuat cu totii in aprecieri de ordin politic.
    PICCJ-ul are probleme la fel de mari, daca nu cumva mai mari. Schema de personal e chiar mai mare la ei fata de cifra pe care o indicati ( a propos, in general tutuiti necunoscutii?), iar proportia functie de conducere-functie de executie frizeaza culmea birocratiei (53 din cele 170 de posturi de procuror sunt functii de conducere).
    IN ce priveste CSM-ul, ne vom ocupa cu siguranta si de el. Este expresia deplina a imposibilitatii reformarii din interior a sistemului judiciar. Este o institutie care conserva programatic privilegiile de casta din magistratura si care se opune atavic oricarei schimbari. Nu cred insa ca in ce priveste CSM-ul are o foarte mare importanta modul cum au cheltuit banii. In general bugetul lor e constituit din acumulari din fonduri neramburasabile, fie phare, fie europene in general. Ii gestioneaza prost insa asta nu neaprat datorita unei proaste gestiuni (ar fi bine sa fie numai atat, fiindca ai schimba oamenii si ai mai avea o sansa) ci datorita lipsei politicilor publice in domeniul justitiei, proiective si coerente. Altfel spus, habar nu au ce vor si ce ar trebui sa asteptam de la justitia romana de, sa zicem, peste 8 ani.
    In fine, va astept cu interes studiul activitatii statistice a PICCJ, pentru a vedea daca aceasta structura este sau nu capabila sa preia activitatea de urmarire penala in domeniul corutiei mari si mijlocii.

  14. Huginn said

    Trebuie să recunosc că cifrele prezentate sunt interesante, dar nu înţeleg foarte bine raţiunea unei astfel de comparaţii.
    Cred că nimeni nu se aştepta ca un parchet special precum PNA – DNA să aibă indicatori cu valori similare la capitolul număr de cauze, rechizitorii, netrimiteri in judecata, cauze nesolutionate, achitari, sau restituiri.
    Sigur PNA – DNA putea să fie mai eficient dar comparaţia cu PICCJ este nerealistă. Cauzele de corupţie sunt mai complexe, probatoriul este mai dificil, avocaţii sunt mai bine plătiţi, judecătorii mai atenţi. Cel puţin la prima vedere.

    În fine… ideea e că o comparaţie se face între entităţi comparabile. Nu cred că suntem în această situaţie comparând DNA cu PICCJ.

  15. alinproc said

    Eu am sa fiu chiar ceva mai transant. Arabu are intr-un fel dreptate. Toate parchetele ar trebui puse cumva fata in fata, comparate lucrurile bune si lucrurile rele, dupa care trasa linia si totodata concluzia. DIICOT-ul este din punct de vedere institutional cvasi-similara DNA-ului. De ce activitatea lor nu produce atata zarva si nu naste atatea discutii contradictorii, acuze si circ mediatic? Daca suntem luati mai repede nici macar nu stim cine conduce DIICOT-ul. Nu stiu, poate asta inseamna ca activitatea de urmarire penala se poate desfasura si altfel, cu mai multa discretie si cu mai putina lumina de la reflectoare. Dar asta e o alta discutie. PR-ul si strategia de comunicare a DNA-ului sunt catastrofale. Daca nu cumva sunt dimpotriva un simplu instrument.

  16. Huginn, oare de ce am impresia ca acesta va fi primul subiect al dezbaterilor noastre pro si contra de pe Gherila Virtuala? 🙂

  17. Ion said

    Pentru D-l Arab

    Eu sint un om batrin = 52 ani, inginer, post de management intr-o multinationala (de vreo 14 ani), activind in doemnii gen Project management si Plan&Performance Mngt si nicidecum aceeasi persoana cu altii – decit cu mina insami

    Pt D-l AlinProc:
    Cred ca DIICOT nu suscita „atentie” pentru ca, spre deosebire de DNA, nu este un instrument politic. DNA a ajuns un soi de „video-justitie-pt-prostime”… Dar, desi scenariul si actorii sint de prost gust, ne costa de ne doare. Si vb doar de costul material, cit mai ales demonetizarea ideii de justitie, profesioanlism, eficienta si independenta in sistemul judiciar.

    Du reste,
    Oricum ati vrea sa incalziti esecul DNA ca si institutie pt combaterea „inaltei/ distinsei coruptii”, pt mine este clara ineficienta acesteia.

    O sara buna!

  18. Gheorghiu said

    Draga procurorule Alin
    Sper din toata inima sa nu fii acelasi procuror Alin care a scos basma curata un individ cercetat de catre Politie, urmare a unui control efectuat de catre organele fiscale la o firma care se ocupa cu uleiuri minerale. Omul cu cravata de argint, poate iti amintesti. Mai explicit, patronul a carui nevasta a completat cu manuta ei vreo 72 de facturi naspa, in care a trecut la numarul de inmatriculare a camioanelor de motorina tip „M” numerele de inmatriculare apartinand unor Dacii. Stii la ce ma refer, la cazul ala in care ai solicitat o expertiza tehnico-economica, ce a fost executata de o prietena a gruparii PNL si care a constatat ca nu exista un prejudiciu de vreo 7 miliarde. Hai cum se poate sa nu-ti amintesti ? Omul cu cravata de argint, care dupa ce a primit NUP-ul in baza unei rezolutii data de Capdefier din Ministerul Finantelor Publice, ca fiind cumparator de buna credinta, s-a imbatat intr-un restaurant si, in genunchi, facandu-si cruci mari, declama: Da-le Doamne sanatate lui Tanasescu si lui Nicolaescu ca m-au scos ! Dac nu esti acel Alin, imi cer scuze, dar stau acum si cuget: Oare cand se va termina Doamne cu Alinii procurori, care sperau la ceva functii in DIICOT-ul nepolitic si care scriu acum chestii pe blog-uri.

  19. alinproc said

    Nu, din fericire nu sunt acel procuror. Exista si in cariera mea suficiente elemente de discutat, sunt convins, insa nu sunt persoana pe care o indicati dvs. Niciunul din semnatarii acestui blog nu foloseste nume reale sau identificabile. Este conventia pe care ne-am asumat-o.

  20. theo said

    ProcurorPanait la 1 mai:”Analiza eficientei unei institutii trebuie facuta nu prin raportare la institutii similare decedate si nici macar prin raportare la altele existente, ci prin raportare la asteptarile societatii de la ea”

    Dar care sunt aşteptările? Nu cumva impun un model al procurorului, ce este supus abuzului (modelul)?
    Să presupunem că, toate celelalte condiţii fiind egale, e bine să ai procurori care câştigă cazuri. Dar toate celelalte condiţii nu sunt egale. Dacă un procuror,din greşeală sau intenţionat, trimite în judecată o persoană nevinovată, atunci aş prefera ca instanţa să nu fie prea convinsă de dosarul său.
    Procurorii au un rol dublu:
    a. de a decide care din cazuri vor fi trimise instanţei şi
    b. de a convinge instanţa să condamne inculpaţi.
    Acest dublu rol este de natură să complice efortul de evaluare a activităţii lor. La prima vedere, ar fi natural să presupunem că rata condamnărilor obţinute de procuror (condamnări/cauze trimise în judecată) ar reprezenta competenţa acestuia,în sensul obişnuit al cuvântului.
    Totuşi, procurorii aleg ce dosare să trimită în instanţă. Dacă trimit numai dosarele „puternice”, aceştia vor avea rate ale condamnării înalte.
    Acestei porniri „interioare” i se adaugă şi presiunea unor factori exogeni. Având judecători „ostili”, nu discutăm din ce motive, procurorii vor cheltui mai multe resurse pentru obţinerea unei condamnări.Rezultatul acestei atitudini a judecătorilor face procurorii mult mai selectivi în trimiterea dosarelor la instanţă, pentru a avea o rată a condamnărilor mai mare.
    Revin la pornirea interioară: ea se datorează unei probleme clasice. Procurorii sunt dependenţi de societate (politicieni plus cetăţeni). Dar aceştia nu ştiu câte cauze potenţiale pot exista şi au dificultăţi în evaluarea numărului de condamnări pe care procurorii le pot obţine. Numărul absolut de condamnări nu are înţeles pentru omul obişnuit şi dat fiind numărul de arestări şi trimiteri în judecată care se petrec oriunde în România, comparativ cu numărul total de infracţiuni, nici măcar rata condamnărilor nu este un număr relevant.
    Totuşi, rata condamnării induce un înţeles oarecare în toată problema. Aşa că procurorul se poate concentra pe variabile pe care le societatea le poate măsura mai bine şi prea puţin pe alte obiective.
    Am scris toată aceste fraze pentru că am câteva nedumeriri:
    – nu imi este clară metodologia empirică folosită; aţi luat în calcul probleme specifice endogenităţii, precum cele menţionate mai sus?
    – aţi folosit un soft de gen „STATA” pentru analiza şi gestiunea datelor?
    – nu se face referire la un index al criminalităţii, cu un capitol separat al infracţiunilor pentru corupţie;
    – nu se spune câţi din cei cercetaţi sunt învinuiţi, iar din aceştia, câţi sunt trimişi în judecată.
    În fine, ca membru al societăţii, eu nu sunt interesat de rata condamnării sau de condamnări.
    Personal,aş fi interesat de modul în care sunt selectate cazurile ce sunt trimise în instanţă şi criteriile folosite pentru selecţia cazurilor.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: